Republica Moldova intră în ultima parte a anului 2026 cu un deficit bugetar care se apropie de 6% din PIB. Rectificarea bugetară aduce cheltuieli suplimentare importante pentru salarii, compensații, infrastructură și programe sociale. Multe dintre ele pot fi justificate individual. Întrebarea este însă dacă, luate împreună, sunt sustenabile într-o economie în care veniturile statului nu cresc în același ritm.
Guvernul Republicii Moldova a aprobat la 2 septembrie rectificarea bugetului de stat pentru anul 2026.
Noile cifre sunt:
- venituri: 80,27 miliarde lei;
- cheltuieli: 103,35 miliarde lei;
- deficit: 23,07 miliarde lei, echivalent cu 5,95% din PIB.
Ministerul Finanțelor – rectificarea bugetului de stat pentru 2026.
Problema devine mai vizibilă atunci când comparăm aceste cifre cu bugetul inițial.
Acesta prevedea aproximativ 79,67 miliarde lei venituri și 100,57 miliarde lei cheltuieli, cu un deficit de aproximativ 20,9 miliarde lei.
După rectificare, veniturile cresc cu numai aproximativ 600 milioane lei, în timp ce cheltuielile cresc cu aproximativ 2,78 miliarde lei.
Diferența nu dispare. Ea se transformă, în mare parte, în deficit.
De la 20,9 la 23,07 miliarde lei deficit
Deficitul bugetar crește astfel cu aproximativ 2,17 miliarde lei, ajungând de la circa 5,5% la 5,95% din PIB.
Acest lucru nu înseamnă automat că Moldova se află într-o criză fiscală. Statele pot utiliza temporar deficitul pentru investiții, pentru amortizarea unor șocuri economice sau pentru intervenții sociale.
Dar există o diferență importantă între a împrumuta bani pentru o investiție care poate genera creștere economică și a utiliza deficitul pentru finanțarea unor cheltuieli curente care trebuie repetate și în anii următori.
De aceea trebuie analizat ce finanțează, de fapt, creșterea cheltuielilor.
651,7 milioane lei suplimentar pentru cheltuielile de personal
Una dintre pozițiile care merită o atenție specială este suplimentarea cu 651,7 milioane lei pentru acoperirea necesităților de cheltuieli de personal.
Potrivit Ministerului Finanțelor, banii sunt destinați instituțiilor finanțate de la bugetul de stat și instituțiilor de învățământ din subordinea autorităților publice locale.
Ministerul precizează că suma urmează să fie repartizată ulterior de Guvern.
Aceasta este o informație importantă, deoarece cei 651,7 milioane lei nu reprezintă aceeași cheltuială cu cele 560 milioane lei prevăzute pentru plățile unice acordate anumitor categorii de angajați bugetari.
Sunt două poziții distincte.
Prin urmare, numai aceste două măsuri legate de personal însumează aproximativ 1,21 miliarde lei suplimentar.
Și aici apare o întrebare legitimă de politică bugetară:
De ce este nevoie, în luna septembrie, de încă 651,7 milioane lei pentru necesități salariale care, în mare parte, ar trebui să fie previzibile atunci când este construit bugetul anual?
Fără o defalcare detaliată nu putem concluziona că banii sunt cheltuiți nejustificat. Pot exista ajustări salariale, modificări ale efectivelor, necesități ale instituțiilor de învățământ sau alte explicații perfect legitime.
Dar tocmai de aceea ar fi util ca Guvernul să explice public ce instituții vor primi banii și ce a determinat necesarul suplimentar.
Își poate permite statul aceste cheltuieli?
Aceasta este, probabil, întrebarea centrală.
Tehnic, da. Un stat poate cheltui mai mult decât încasează dacă finanțează diferența prin împrumuturi și alte surse de finanțare.
Dar întrebarea economică nu este dacă Moldova poate face acest lucru într-un anumit an.
Întrebarea este dacă îl poate face în mod sustenabil.
Rectificarea include, printre altele, transferuri suplimentare către bugetul asigurărilor sociale, compensații energetice, cheltuieli salariale, dezvoltare regională, drumuri și alte programe.
Nu toate aceste cheltuieli trebuie privite la fel.
Un drum, o rețea de apă sau o infrastructură economică poate genera beneficii timp de zeci de ani. Finanțarea unei asemenea investiții prin datorie poate avea o justificare economică.
Salariile, compensațiile și alte cheltuieli curente sunt diferite. Ele trebuie finanțate din nou anul viitor și în anul următor.
Dacă veniturile permanente ale statului nu cresc în același ritm, apare o dependență tot mai mare de deficit.
80 miliarde intră, peste 103 miliarde ies
Cifrele rectificării pot fi reduse la o realitate foarte simplă:
statul estimează că va încasa aproximativ 80,27 miliarde lei și că va cheltui aproximativ 103,35 miliarde.
Diferența este de peste 23 de miliarde de lei.
În primele șapte luni ale anului, problema era deja vizibilă în execuția bugetară: la 31 iulie, bugetul de stat înregistrase aproximativ 44,5 miliarde lei venituri și 53,2 miliarde lei cheltuieli, rezultând un deficit de aproximativ 8,7 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor – execuția bugetului la 31 iulie 2026
Deficitul în sine nu este neapărat problema. Contează pentru ce ne împrumutăm, cât ne costă împrumutul și dacă economia va crește suficient pentru a rambursa datoria fără să fie nevoie de taxe tot mai mari.
Și costul datoriei contează
Pe măsură ce datoria crește, crește și suma pe care statul trebuie să o aloce dobânzilor și serviciului datoriei.
Acești bani nu construiesc drumuri, școli sau spitale și nu finanțează servicii publice noi. Ei reprezintă costul deciziilor de finanțare luate anterior.
De aceea deficitul de astăzi poate limita spațiul bugetar de mâine.
Dacă economia și veniturile bugetare cresc suficient de repede, povara poate rămâne gestionabilă. Dacă nu, o parte tot mai mare din veniturile statului poate ajunge să fie destinată datoriei.
Granturile sunt revizuite în scădere
Mai există un element important în rectificare.
Ministerul Finanțelor a redus estimarea veniturilor din granturi cu aproximativ 837 milioane lei, iar cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt diminuate cu aproximativ 959,8 milioane lei.
Aceasta nu demonstrează că Uniunea Europeană sau ceilalți parteneri externi „nu mai vor să finanțeze Moldova”. Calendarul debursărilor și capacitatea de valorificare a proiectelor pot modifica sumele înregistrate într-un anumit an.
Dar ne amintește de o realitate economică importantă:
granturile nu pot substitui permanent o economie internă capabilă să genereze venituri suficiente.
Investițiile străine sunt necesare. Dar de ce ar alege un investitor Moldova?
Moldova are nevoie de investiții private și străine pentru a-și extinde baza economică.
Dar simpla afirmație „trebuie să atragem investitori” nu reprezintă o strategie.
Un investitor internațional compară Moldova cu România, Bulgaria, Polonia, Serbia și alte economii din regiune.
Moldova nu are o piață internă mare. Iar salariile mici nu pot constitui strategia unei țări care dorește să se apropie de nivelul de trai european.
Avantajul competitiv trebuie construit prin fiscalitate previzibilă, infrastructură, energie sigură, administrație eficientă, acces la finanțare, educație, digitalizare și un sistem de justiție în care investitorul să aibă încredere.
Capitalul poate accepta impozite.
Ceea ce acceptă mult mai greu este incertitudinea.
Integrarea europeană este o oportunitate, nu un substitut pentru economie
Integrarea în Uniunea Europeană poate oferi Moldovei acces la o piață enormă, finanțare, infrastructură și investiții.
Dar aderarea nu transformă automat structura economiei.
UE poate ajuta Moldova să construiască infrastructura necesară dezvoltării. Nu poate însă produce în locul Moldovei companii competitive, productivitate, instituții eficiente sau o bază fiscală sănătoasă.
Din acest motiv, finanțarea europeană trebuie folosită, pe cât posibil, pentru investiții care măresc capacitatea economiei de a produce venituri în viitor, nu pentru a crea o dependență permanentă de transferuri.
Întrebarea nu este doar „de unde luăm bani?”
Rectificarea bugetară din 2026 ar trebui să declanșeze o discuție mai amplă decât simpla dispută despre mărimea deficitului.
Un deficit de 5,95% din PIB nu reprezintă singur dovada unei crize.
Dar combinația dintre cheltuieli în creștere, venituri care cresc mult mai lent și necesitatea unor alocări suplimentare pentru cheltuieli curente trebuie urmărită atent.
Mai ales când, în urma unei singure rectificări, cheltuielile cresc cu aproximativ 2,78 miliarde lei, iar veniturile numai cu aproximativ 600 milioane lei.
Înainte de a întreba permanent „de unde mai găsim bani?”, Moldova trebuie să răspundă la o întrebare mai dificilă:
Cum construim o economie suficient de productivă pentru a finanța statul pe care vrem să-l avem, fără să transferăm o parte tot mai mare a facturii către datoria și contribuabilii de mâine?
Un alt articol https://deklarat.eu/etias-se-apropie-ce-trebuie-sa-stie-moldovenii-din-canada-si-diaspora-inainte-de-a-calatori-in-europa/