Fraudele prin call-centre nu mai sunt operațiuni improvizate ale câtorva escroci. În Europa de Est s-au dezvoltat adevărate structuri organizate, cu sute sau chiar mii de operatori, milioane de dolari în circulație și victime din numeroase țări.
Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina arată cât de adânc poate ajunge un asemenea fenomen.
Scandalul care zguduie Ucraina
Pe 5 septembrie, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) au anunțat descoperirea unei presupuse organizații criminale conduse de un șef de subdiviziune din cadrul Procuraturii Generale.
Potrivit anchetatorilor, organizația ar fi fost creată în 2025 și ar fi inclus inclusiv procurori în funcție și persoane apropiate acestora.
Mecanismul descris de NABU este extrem de grav: membrii grupării ar fi primit sistematic mită de la call-centre frauduloase în schimbul neintervenției autorităților. Centrele respective fraudau atât cetățeni ucraineni, cât și străini.
Banii obținuți ar fi fost apoi spălați prin proprietăți, bijuterii, bunuri înregistrate pe numele altor persoane și conturile bancare ale apropiaților. NABU vorbește deja despre zeci de milioane de grivne identificate în asemenea operațiuni.
Investigația, denumită Operațiunea „Carthage”, a urcat însă și mai sus.
Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, a confirmat că biroul și locuința sa au fost percheziționate. El neagă orice implicare și, foarte important, NABU nu l-a anunțat până acum oficial drept suspect.
Pe 7 septembrie, Kravchenko și-a prezentat demisia, afirmând că nu dorește ca funcția de procuror general să devină un instrument al confruntării politice.
Între timp, Ukrainska Pravda a publicat informații și mai spectaculoase. Potrivit surselor sale din organele de drept, aproximativ 7.000 de dolari pe lună ar fi putut ajunge la reprezentanți ai Procuraturii Generale pentru fiecare call-centru aflat sub „protecție”.
Dacă 100 de centre ar fi plătit această sumă, vorbim despre 700.000 USD lunar. Sursele publicației afirmă că, la apogeul schemei în 2026, ar fi putut exista până la 500 de centre protejate, ceea ce ar ridica suma teoretică la aproximativ 3,5 milioane USD lunar.
Aceste cifre trebuie tratate deocamdată drept informații provenite din surse jurnalistice, nu drept fapte demonstrate definitiv în instanță.
Dar existența anchetei privind presupusa protecție oferită call-centrelor este oficială. NABU spune explicit că investighează un mecanism de primire a mitei pentru „neîmpiedicarea activității ilegale” a acestor centre.
Dar în Republica Moldova?
Aici apare întrebarea inevitabilă.
Și în Moldova au fost descoperite în ultimii ani call-centre de dimensiuni impresionante: sute de operatori, fraude internaționale, investiții fictive, criptomonede, false relații romantice și persoane care se prezintă drept reprezentanți ai băncilor.
Într-un singur caz din februarie 2026, autoritățile moldovenești estimau un rulaj de aproximativ 2 milioane USD pe lună.
În alte operațiuni au fost descoperite rețele cu sute de operatori și conexiuni internaționale.
Așadar, întrebarea nu este dacă fenomenul există în Moldova. Știm deja că există.
Întrebarea care trebuie pusă este alta:
Cine sunt adevărații organizatori și beneficiari ai acestor rețele?
Și, mai ales, atunci când un call-centru cu zeci sau sute de angajați funcționează o perioadă îndelungată, cum reușește să opereze fără să fie oprit?
Cazul ucrainean nu constituie o dovadă că în Republica Moldova există aceeași protecție instituțională. Ar fi incorect să afirmăm acest lucru fără probe.
Dar Ucraina ne oferă un motiv foarte serios pentru ca autoritățile moldovenești și presa să pună întrebările până la capăt.
Nu doar: cine a lucrat la telefon?
Ci: cine a organizat, cine a finanțat, unde au ajuns banii și cine a permis rețelelor să funcționeze?
Și, până ajung anchetele la vârful rețelelor, oamenii trebuie să se protejeze
Call-centrele frauduloase funcționează tocmai pentru că operatorii sunt instruiți să câștige încrederea victimei.
Se prezintă drept angajați ai băncii, polițiști, consultanți financiari sau reprezentanți ai unor instituții. Creează panică: „cineva încearcă să vă golească contul”, „a fost contractat un credit pe numele dvs.” sau „trebuie să mutăm imediat banii într-un cont sigur”.
Alteori promit câștiguri extraordinare din investiții, bursă sau criptomonede.
Nu comunicați niciodată codul primit prin SMS, PIN-ul, parola aplicației bancare sau datele de autentificare. Nu instalați aplicații la solicitarea unui necunoscut și nu transferați bani într-un așa-zis „cont securizat”.
Dacă cineva pretinde că este de la bancă, închideți telefonul și sunați personal banca la numărul oficial.
Iar dacă o „investiție” promite profituri rapide și aproape fără risc, opriți-vă înainte de a trimite primul ban.
În spatele unui telefon politicos poate să nu fie un escroc izolat.
Poate fi un operator angajat într-o structură cu sute de oameni, milioane de dolari și, după cum arată acum investigația din Ucraina, posibil chiar cu persoane din interiorul instituțiilor statului care îi asigură protecția.
Ucraina a început să caute nu numai operatorii, ci și presupusa „umbrelă” de deasupra lor.
Republica Moldova trebuie să demonstreze că este pregătită să facă același lucru.