Republica Moldova are un impozit pe profit de 12% și un impozit pe venitul persoanelor fizice de 12% — cote care, la prima vedere, o fac mult mai atractivă fiscal decât Franța, Italia, Canada sau Marea Britanie. Dar un investitor nu ia o decizie uitându-se la o singură cotă. El calculează costul total al angajaților, contribuțiile sociale, TVA, taxarea dividendelor, costurile administrative și, în final, cât îi rămâne din investiție. Politica fiscală pentru 2027 face această comparație și mai interesantă.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat pe 8 septembrie politica fiscală și vamală pentru 2027. Pachetul urmărește oficial reducerea poverii asupra muncii și stimularea reinvestirii, dar concomitent majorează sau extinde o serie de taxe.

Impactul bugetar direct estimat este pozitiv: aproximativ 5,1 miliarde de lei încasări suplimentare, dintre care 820 milioane din impozitul pe venit și taxa de viciu, 1,6 miliarde din TVA și 2,7 miliarde din accize. 

Așadar, nu vorbim despre o reducere generală a fiscalității. Vorbim mai degrabă despre o redistribuire a poverii fiscale.

12% impozit pe profit: aici Moldova are un avantaj real

Pentru companii, cota standard de 12% rămâne unul dintre argumentele fiscale puternice ale Moldovei.

Comparativ, România aplică în general 16%, Ucraina 18%, Polonia 19%, iar Franța și Regatul Unit aproximativ 25%. În SUA există impozitul federal de 21%, peste care pot interveni taxele statale, iar în Canada impozitarea companiilor combină nivelul federal cu cel provincial.

Evident, fiecare dintre aceste țări are regimuri speciale, cote pentru întreprinderile mici, deduceri și alte particularități, deci comparația cotelor statutare nu reprezintă povara fiscală efectivă a fiecărei companii.

Dar 12% rămâne competitiv.

Iar pentru 2027 Moldova merge chiar mai departe.

Facilitatea de 0% pentru profitul nedistribuit este prelungită până în 2029, iar plafonul de eligibilitate crește de la 100 la 200 milioane lei. Scopul declarat este ca firmele să păstreze capitalul în companie și să-l reinvestească. 

Pentru o companie care intenționează să se extindă, să cumpere echipamente sau să-și finanțeze creșterea, acesta poate fi un avantaj foarte important.

Dar retragerea banilor devine mai scumpă

În paralel, impozitul pe dividende va crește de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu 2027.

Iar câștigurile de capital, pentru care exista practic o reducere prin includerea numai a 50% din câștig în baza impozabilă, vor fi impozitate integral la 12%. 

Mesajul politicii fiscale este destul de clar:

reinvestește banii și primești un tratament favorabil; scoate capitalul din afacere și fiscalitatea crește.

Din perspectiva dezvoltării economice, există o logică în această abordare.

Dar să nu confundăm impozitul pe venit de 12% cu taxarea muncii de 12%

Aici apare una dintre cele mai importante confuzii în discuțiile despre fiscalitatea Moldovei.

Un angajat plătește impozit pe venit de 12%.

Dar asta nu înseamnă că povara fiscală asupra muncii este 12%.

În sistemul actual, pentru sectorul privat obișnuit, angajatorul suportă și 24% contribuții sociale, iar din salariul angajatului se reține 9% contribuție medicală, pe lângă impozitul pe venit.

Ministerul Finanțelor oferă chiar un exemplu oficial.

Pentru un salariu brut de 20.000 lei, angajatorul mai plătește 4.800 lei contribuții sociale.

Costul total al angajatului devine:

24.800 lei.

După contribuția medicală și impozitul pe venit, angajatului îi rămân, în exemplul Ministerului, 16.016 lei net, înainte de aplicarea scutirii ajustate.

Diferența dintre costul companiei și netul angajatului este 8.784 lei.

Asta reprezintă o povară totală de aproximativ:

35,4% din costul muncii.

Dintr-odată, imaginea „Moldova = 12% taxe” arată foarte diferit.

Reforma salariilor din 2027: 24% devine 21%, dar nu este o reducere de trei puncte a costului muncii

Politica fiscală 2027 schimbă fundamental modul în care sunt prezentate contribuțiile.

Actualul cost total al angajatorului va fi transformat în noul salariu brut.

În exemplul Ministerului:

astăzi:

20.000 lei salariu brut

• 4.800 lei CAS angajator
  = 24.800 lei cost total

În noul sistem, cei 24.800 lei devin salariul brut, iar din acesta se calculează:

21% contribuție socială = 5.208 lei

7% contribuție medicală = 1.736 lei

plus impozitul pe venit.

În exemplul oficial, totalul taxelor și contribuțiilor ajunge la 8.680 lei, iar netul la 16.120 lei. 

Cu alte cuvinte, povara fiscală scade aproximativ:

de la 35,4% la 35,0%.

Este o reducere, dar una foarte mică.

De aceea ar fi incorect să spunem simplu:

„Moldova reduce CAS de la 24% la 21%.”

Baza de calcul se schimbă în același timp.

Reforma aduce transparență și simplifică arhitectura salariului, dar nu transformă Moldova într-un paradis fiscal pentru muncă.

Aici comparația internațională devine mult mai interesantă

Dacă vrem să comparăm Moldova cu alte țări, indicatorul relevant nu mai este numai impozitul pe venit.

Trebuie analizat tax wedge-ul — diferența dintre costul total suportat de angajator și ceea ce primește efectiv angajatul.

În Franța și Italia povara fiscală asupra muncii este foarte ridicată. Polonia se află mult mai jos, iar Marea Britanie, Canada și SUA au, pentru angajatul mediu, poveri fiscale asupra muncii sensibil mai reduse decât Franța și Italia.

Prin urmare, Moldova este foarte atractivă comparativ cu unele economii vest-europene, dar avantajul său față de alte economii devine mult mai mic atunci când privim costul total al muncii și nu doar acel 12%.

Și aici apare o întrebare importantă pentru politica de atragere a investițiilor:

Dacă vrem companii care angajează 500 sau 1.000 de persoane, este suficient să promovăm impozitul pe profit de 12%, dacă povara fiscală asupra fiecărui loc de muncă este în jur de 35%?

Moldova este într-adevăr o țară cu taxe mici? Comparație cu Franța, Marea Britanie, România, Ucraina, Polonia, Canada, SUA și Italia

Când se discută despre atragerea investițiilor în Republica Moldova, fiscalitatea este deseori prezentată drept unul dintre avantajele țării.

Dar cât de mare este acest avantaj în realitate?

O comparație internațională arată ceva important: Moldova are într-adevăr o fiscalitate nominală competitivă, în special pentru companii și pentru veniturile persoanelor fizice. În unele cazuri diferența față de economiile occidentale este foarte mare.

Totuși, taxele mici nu sunt suficiente pentru a transforma automat o țară într-o destinație atractivă pentru investiții.

Impozitul pe profit: Moldova stă foarte bine

Pentru o companie obișnuită, cota standard a impozitului pe venit al persoanelor juridice în Moldova este de 12%.

Să o punem lângă principalele cote statutare din țările analizate:

Țara	Impozit standard pe profit – aproximativ
Moldova	12%
România	16%
Ucraina	18%
Polonia	19%
Great Britain	25%
France	~25%
Italy	~27,8% incl. IRES + IRAP tipic
Canada	~23–31% federal + provincial, în funcție de provincie
SUA	21% federal + eventual impozit de stat

Comparațiile necesită precauție: unele țări au cote reduse pentru întreprinderi mici, iar în Canada și SUA trebuie adăugate taxele provinciale/statale. Italia combină IRES cu impozitarea regională. Dar pentru o comparație a cotelor standard, poziția Moldovei este evidentă. În Europa, Franța este în jur de 25,8% combinat, iar Italia în jur de 27,8%. 

În Regatul Unit, cota principală este 25%, iar companiile cu profituri mici pot beneficia de cota de 19%. 

Polonia aplică în general 19%, cu o cotă de 9% disponibilă anumitor companii mici și întreprinderi noi. 

În Canada, rata federală generală netă este 15%, la care se adaugă impozitul provincial. Pentru Canadian-controlled private corporations eligibile pentru Small Business Deduction, rata federală poate coborî la 9%, plus componenta provincială. 

Prin urmare, pentru o companie care nu beneficiază de regimuri preferențiale speciale, 12% este o cotă foarte competitivă.

Dar Moldova are ceva și mai interesant: regimul IT

Comparația devine și mai favorabilă pentru anumite activități din tehnologie.

Moldova IT Park funcționează cu un impozit unic de 7% din veniturile din vânzări, care substituie mai multe impozite și contribuții.

Aici însă trebuie evitată comparația „7% versus 25% impozit pe profit”.

Nu sunt aceeași bază fiscală.

Unul este calculat asupra veniturilor, celălalt asupra profitului.

Pentru o companie IT cu marje mari, regimul poate fi foarte atractiv. Pentru o activitate cu marje reduse, comparația poate arăta diferit.

Totuși, existența acestui regim constituie un avantaj real pentru Moldova în competiția pentru companii IT.

Și persoanele fizice sunt impozitate relativ puțin

Aici diferența față de Europa Occidentală este și mai vizibilă.

Moldova are în 2026 o cotă de 12% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice.

În Marea Britanie, de exemplu, pentru 2026/27 cotele principale sunt 20%, 40% și 45%, după aplicarea personal allowance de £12.570. 

În SUA, sistemul federal este progresiv și ajunge în 2026 până la 37%, înainte de eventualele impozite de stat. 

Canada combină impozitul federal cu cel provincial. Prin urmare, pentru veniturile ridicate, cota marginală combinată poate depăși considerabil 40% și în unele provincii 50%.

Franța și Italia au, la rândul lor, sisteme progresive cu cote marginale mult peste nivelul de 12% din Moldova.

Din perspectiva exclusivă a cotei de income tax, Moldova este categoric o jurisdicție cu fiscalitate redusă.

Există însă contribuțiile sociale și medicale, care trebuie incluse dacă vrem să măsurăm costul fiscal total al muncii, nu doar impozitul pe venit.

TVA: aici Moldova nu mai este o țară cu taxe mici

Situația se schimbă când ajungem la consum.

Cota standard TVA în Moldova este 20%.

Și aici Moldova este foarte apropiată de multe state europene.

Regatul Unit are tot 20% TVA în 2026/27. 

Franța aplică standard 20%, Italia 22%, Polonia 23%, România are o cotă standard mai ridicată după modificările recente, iar Ucraina aplică în general 20%.

Deci afirmația:

„Moldova este o țară cu taxe mici”

este prea generală.

Mai corect ar fi:

Moldova are impozite directe relativ mici, dar impozitarea consumului nu este deosebit de redusă.

Iar această diferență contează enorm.

O cotă redusă a impozitului pe profit favorizează investiția și acumularea capitalului. TVA-ul este suportat economic în mare parte prin consum și afectează populația într-un mod complet diferit.

Moldova versus România

România este probabil una dintre cele mai relevante comparații.

Moldova: 12% corporate tax.

România: în principiu 16% corporate tax, cu regimuri și reguli speciale.

Diferența de patru puncte procentuale este un avantaj pentru Moldova.

Dar un investitor nu compară numai:

12% < 16%.

El compară întregul proiect.

România oferă acces direct la piața unică europeană, infrastructură mai dezvoltată, o piață de aproximativ 19 milioane de locuitori, acces mai larg la finanțare și integrarea completă în sistemul juridic și economic al UE.

Prin urmare, Moldova trebuie să compenseze aceste dezavantaje printr-o combinație de fiscalitate, costuri, competențe și ușurința de a face business.

Moldova versus Ucraina

Ucraina are în general o cotă de 18% pe profit, față de 12% în Moldova.

Strict fiscal, Moldova pornește cu un avantaj.

Dar Ucraina are o piață mult mai mare, o bază industrială considerabilă și un capital uman important. În prezent, evident, războiul modifică radical profilul de risc și situația fiscală a țării; în 2026, Ucraina continuă să opereze cu un deficit bugetar enorm și cu reforme fiscale legate inclusiv de finanțarea FMI. 

Din acest motiv, Ucraina nu este în momentul actual un benchmark normal.

Moldova versus Polonia

Polonia este o comparație foarte interesantă.

Cota standard este 19%, iar pentru anumite întreprinderi mici poate fi 9%. 

Deci Moldova nu câștigă întotdeauna doar prin cota fiscală.

Polonia oferă însă ceva ce Moldova încă încearcă să construiască: o piață internă foarte mare, infrastructură, acces UE, ecosisteme industriale dezvoltate și lanțuri logistice integrate cu Germania și restul Europei.

Asta demonstrează foarte bine de ce fiscalitatea singură nu este suficientă.

Moldova versus Franța și Italia

Aici avantajul nominal al Moldovei este foarte mare.

O companie care compară aproximativ 12% în Moldova cu 25–28% în Franța sau Italia observă imediat diferența. 

Dar Franța și Italia oferă piețe de zeci de milioane de consumatori, infrastructură, acces imediat la întreaga piață europeană, piețe financiare dezvoltate și instituții construite în decenii.

Un investitor poate accepta să plătească 25% dacă, în schimb, poate produce și vinde într-un mediu care îi reduce alte riscuri și costuri.

Moldova versus Canada

Canada este un exemplu bun pentru a demonstra cât de înșelătoare poate fi simpla comparație a cotelor.

Cota federală generală pentru corporații este 15%, dar peste ea vine impozitul provincial. În Ontario, de exemplu, rata generală provincială este 11,5%, rezultând aproximativ 26,5% combinat pentru o corporație obișnuită. 

În schimb, o CCPC eligibilă pentru Small Business Deduction poate avea o rată combinată mult mai mică pe prima tranșă eligibilă de active business income.

Prin urmare, pentru o companie mare, Moldova poate avea un avantaj fiscal substanțial față de Canada; pentru o întreprindere mică eligibilă pentru regimurile canadiene preferențiale, diferența este mult mai mică.

SUA: 21% nu înseamnă întreaga poveste

În SUA, corporate income tax federal este de 21%, dar multe companii suportă și impozite la nivelul statelor.

În același timp, SUA oferă ceea ce Moldova nu poate reproduce prin politica fiscală: acces la cea mai mare economie de consum dintre țările analizate, capital abundent, venture capital, universități, tehnologie și un ecosistem antreprenorial enorm.

Un investitor nu va muta automat o companie din SUA în Moldova doar pentru că impozitul nominal este mai mic.

Atunci cât de avantajoasă este fiscal Moldova?

Dacă analizăm strict taxele nominale, răspunsul este:

destul de avantajoasă.

În special:

12% corporate income tax + 12% personal income tax + regimul special IT reprezintă argumente serioase pentru investiții.

Așadar, nu cred că principala problemă a Moldovei este că „taxele sunt prea mari”.

Dimpotrivă.

Întrebarea mai incomodă este:

Dacă avem deja impozite competitive, de ce nu atragem mult mai mult capital?

Răspunsul trebuie căutat în altă parte.

Dimensiunea redusă a pieței interne, infrastructura, disponibilitatea forței de muncă, emigrația, accesul la capital, predictibilitatea legislativă, birocrația, eficiența administrației și încrederea în sistemul judiciar pot cântări pentru un investitor la fel de mult — uneori mai mult decât diferența dintre un impozit de 12% și unul de 19% sau 25%.

Taxele mici sunt un avantaj. Dar trebuie transformate într-un avantaj economic

Republica Moldova nu trebuie să renunțe la avantajul fiscal pe care îl are.

Dimpotrivă, într-o economie mică, aflată lângă o piață europeană enormă, stabilitatea și predictibilitatea fiscală pot deveni parte din produsul pe care Moldova îl oferă investitorilor.

Dar mesajul nu poate fi doar:

„Veniți în Moldova pentru că avem impozit pe profit de 12%.”

Trebuie să devină:

„Aveți impozite competitive, acces tot mai apropiat la piața UE, personal calificat, administrație rapidă, infrastructură funcțională și certitudinea că regulile nu se schimbă după ce ați investit.”

Primele elemente există deja în anumite sectoare.

Celelalte trebuie construite.

Iar aici se află paradoxul fiscal al Moldovei: țara are deja unul dintre instrumentele pe care multe guverne le-ar folosi pentru atragerea investițiilor — fiscalitate directă relativ redusă.

Dacă investițiile nu vin în volumul dorit, poate că nu taxele sunt primul lucru pe care trebuie să-l schimbăm.

Poate trebuie să ne întrebăm ce îi lipsește investitorului după ce îi oferim cei 12%.

România și Polonia sunt probabil comparațiile mai importante decât Franța

Pentru Moldova, competiția pentru investiții nu se dă neapărat cu Parisul sau Toronto.

Mult mai relevante sunt economiile din regiune.

România are avantajul apartenenței la UE, o piață internă mult mai mare, infrastructură mai dezvoltată și acces direct la piața unică.

Polonia combină o economie mare, infrastructură, industrie, logistică și apartenență la UE cu o fiscalitate care nu este nici pe departe la nivelul Franței.

Prin urmare, pentru un investitor care analizează unde să deschidă o fabrică sau un centru de servicii, diferența dintre 12% și 16% sau 19% la impozitul pe profit poate să nu fie suficientă.

El calculează:

cât mă costă 500 de angajați?

ce productivitate obțin?

cât mă costă energia?

cât durează transportul?

cât de ușor găsesc personal calificat?

pot obține finanțare?

cât de previzibile sunt taxele și legislația?

și ce se întâmplă dacă ajung într-un litigiu?

Fiscalitatea este numai una dintre coloanele acelui Excel.

Salariile mici încă ajută Moldova. Dar nu pot constitui strategia de dezvoltare

Moldova păstrează totuși un avantaj important: costul absolut al forței de muncă.

Chiar dacă procentul preluat de taxe și contribuții nu este extraordinar de mic, salariul de la care este calculat este mult mai redus decât în Canada, Franța, Italia sau Regatul Unit.

Pentru o companie, acest lucru contează.

Dar există o problemă structurală.

O țară care dorește să se apropie de nivelul de trai european nu poate construi o strategie economică pe ideea:

„Veniți la noi pentru că oamenii noștri sunt ieftini.”

Dacă economia Moldovei se dezvoltă, salariile trebuie să crească.

Avantajul trebuie mutat treptat de la muncă ieftină către muncă productivă și calificată.

În același timp, TVA începe să crească în anumite sectoare

Politica fiscală 2027 arată și cealaltă față a ecuației.

Cota standard de TVA rămâne 20%.

Cota redusă de 8% este păstrată pentru produse esențiale precum pâinea și laptele și este extinsă la ouă și carne de pasăre.

Dar pentru anumite produse agricole se introduce cota de 12%, iar pentru HoReCa TVA crește:

de la 8% la 12%.

Este o creștere cu 50% a cotei aplicabile, chiar dacă 12% rămâne sub cota standard de 20%. 

Pentru consumator și pentru antreprenorul din HoReCa, aceasta este o modificare foarte concretă.

La energie, politica este mai diferențiată: de la 1 aprilie 2027, primii 150 m³ de gaze naturale consumați lunar de o gospodărie vor beneficia de TVA de 8%, iar consumul peste plafon va fi taxat standard. Pentru energia electrică se menține facilitatea pentru primii 100 kWh. 

Statul estimează că va încasa încă 5,1 miliarde lei

Acesta este probabil cel mai important număr pentru cine dorește să înțeleagă direcția generală a reformei.

Politica fiscală 2027 este prezentată ca o reducere a poverii asupra muncii și o stimulare a investițiilor.

Ambele elemente există.

Dar, în ansamblu, statul estimează că măsurile vor genera 5,1 miliarde lei venituri bugetare suplimentare:

820 milioane lei din impozitul pe venit și taxa de viciu;

1,6 miliarde lei din TVA;

2,7 miliarde lei din accize. 

Aceasta ne spune ceva important.

Politica fiscală 2027 nu micșorează în ansamblu suma pe care statul intenționează să o colecteze.

Schimbă în parte de unde o colectează.

Taxarea se mută: mai favorabilă reinvestirii, mai severă pentru consum, capital și anumite sectoare

Direcția reformei poate fi rezumată astfel:

Munca: restructurare și o reducere modestă a poverii în exemplul oficial.

Profitul reinvestit: tratament foarte favorabil, inclusiv facilitatea de 0% pentru companiile eligibile.

Dividendele: 6% → 8%.

Câștigurile de capital: taxare efectivă mai mare prin eliminarea reducerii de 50% a bazei.

Bănci și activități financiare/asigurări: cotă temporară de 18% pentru 2027.

HoReCa: TVA 8% → 12%.

Accize: majorări importante, inclusiv +20% pentru tutun în 2027 și creșterea accizei la motorină cu 20%; apar și noi produse accizabile. 

Este deci mai corect să vorbim despre repoziționarea fiscalității decât despre o reducere generală.

Este Moldova fiscal avantajoasă față de Franța, Italia, UK, Canada, SUA, România, Polonia și Ucraina?

Răspunsul meu ar fi:

Da pentru profit. Nu neapărat pentru orice altceva.

Moldova are un avantaj foarte clar prin cota standard de 12% pe profit și un avantaj și mai mare pentru companiile eligibile care își reinvestesc profitul.

Are și costuri salariale absolute mult mai mici decât economiile occidentale.

Dar dacă discutăm despre taxarea muncii, acel 12% al impozitului pe venit poate crea o impresie înșelătoare. Exemplul oficial al Ministerului arată o povară totală de aproximativ 35% din costul muncii, inclusiv după reforma propusă pentru 2027. 

La consum, Moldova are deja TVA standard de 20%, comparabil cu nivelurile europene, iar în 2027 unele cote preferențiale cresc.

La capital, dividendele și câștigurile de capital vor fi taxate mai mult.

Prin urmare, sintagma „Moldova este o țară cu taxe mici” are nevoie de o precizare:

Moldova este foarte competitivă fiscal pentru profitul companiilor și încurajează puternic reinvestirea, dar povara fiscală asupra muncii și consumului este considerabil mai mare decât sugerează simpla cotă de 12%.

Dar economia Moldovei crește?

Da. Economia Republicii Moldova a revenit pe creștere în 2025. PIB-ul real a avansat cu 2,4%, după o creștere de numai 0,3% în 2024.

Totuși, începutul anului 2026 arată o evoluție mult mai modestă. În primul trimestru, PIB-ul a crescut cu doar 0,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar comparativ cu trimestrul precedent, datele ajustate sezonier indică o scădere de 1,2%.

Există și un detaliu important în structura acestei creșteri. În trimestrul I 2026, valoarea adăugată brută a economiei a scăzut cu 0,1%, în timp ce impozitele nete pe produse au crescut cu 2,7%, contribuind pozitiv la evoluția PIB.

Prin urmare, problema Moldovei nu este că economia nu crește deloc, ci ritmul și calitatea acestei creșteri.

O economie care dorește să reducă decalajul față de Uniunea Europeană are nevoie nu doar de creștere pozitivă, ci de o creștere suficient de puternică și susținută pentru a genera investiții, productivitate, salarii mai mari și venituri bugetare fără ca acestea să depindă predominant de majorarea poverii fiscale.

Atunci de ce nu vin mai multe investiții?

Aceasta mi se pare întrebarea economică cea mai importantă.

Dacă Moldova oferă deja 12% impozit pe profit, 0% pentru profitul reinvestit în condițiile prevăzute de lege, salarii competitive și proximitate față de Uniunea Europeană, simpla reducere suplimentară a impozitului pe profit probabil nu poate rezolva toate problemele investiționale.

Un investitor cumpără un ecosistem, nu doar o cotă fiscală.

Are nevoie de infrastructură, energie predictibilă, personal calificat, finanțare, administrație eficientă, stabilitate legislativă și un sistem judiciar în care contractele și proprietatea să poată fi apărate.

Și aici Moldova trebuie să-și pună o întrebare mai dificilă decât „ce taxă mai reducem?”:

Dacă oferim deja unul dintre cele mai atractive impozite pe profit din regiune, ce îi lipsește investitorului pentru a alege Moldova?

Răspunsul la această întrebare ar putea fi mult mai important pentru dezvoltarea economică decât încă două sau trei puncte procentuale tăiate dintr-un impozit.

Concluzie

Politica fiscală pentru 2027 încearcă un echilibru interesant: favorizează reinvestirea capitalului, restructurează taxarea salariilor și protejează unele categorii de consum esențial, dar în același timp crește taxarea dividendelor, câștigurilor de capital, anumitor sectoare, produselor accizabile și unei părți a consumului.

Iar statul estimează că rezultatul net va fi cu 5,1 miliarde lei mai mult la buget, nu mai puțin. 

De aceea, întrebarea „Moldova are taxe mici?” nu mai poate primi un simplu da sau nu.

Pentru profit și reinvestire — da, Moldova este foarte competitivă.

Pentru costul fiscal al muncii — avantajul este mult mai modest.

Pentru consum — TVA de 20% plasează Moldova mult mai aproape de modelul european decât ar sugera reputația unei economii „low-tax”.

Iar pentru investitor, adevărata ecuație rămâne:

taxe + salarii + productivitate + infrastructură + instituții + predictibilitate + risc.

O țară devine cu adevărat competitivă atunci când întregul rezultat al acestei ecuații este atractiv — nu doar cifra de 12% de pe prima pagină a prezentării fiscale.

Politica fiscală și vamală 2027 – Ministerul Finanțelor

Explicațiile și exemplele de calcul pentru salarii – Ministerul Finanțelor